O scurtă prezentare a satului
Sebeşu de Sus (în dialectul săsesc Schäis, în germană Ober-Schewesch, Ober-Schewisch, în maghiară Oltfelsősebes, Felsősebes) se află al o distanţă de 30 de km de Sibiu şi la 52 de km de Făgăraş, pe un drum desprins de şoeaua secundară de legătură între Avrig şi Sibiu.
Conform Dicționarului istoric al localităților din Transilvania a lui Coriolan Suciu, denumirea localității a evoluat în felul următor:
1733 – Felső
1750 – Sebis – feliső
1760 – 1762 fal Sebes
1805 – Sebes Supérior
1850 – Sebesu din szuszu
1854 – Sebeşul de Sus, Felsősebes, Oberschebesch
Transmisă prin viu grai, legenda spune că denumirea satului ar veni de la doi fraţi meşteri piuari, cu numele de Sebeşan, care au trecut Oltul cu luntrea în speranța de a găsi un râu de munte, pentru a-și construi o pivă (piva sau piua este o instalație acționată de forța apei, folosită la împâslirea și pregătirea ţesăturilor din lână). Cei doi fraţi s-au despărţit: unul întemeind o așezare pe râul Moaşa – ce avea să devină Sebeșu de Sus, celălalt întemeind o aşezare pe o vale paralelă, situată la vest – Sebeșu de Jos. Iniţial, Sebeşu de Sus s-a numit Sebeşul Mare, iar Sebeşu de Jos, Sebeşul Mic – după vârsta celor doi fraţi.
Analizând dovezile scrise, localitatea datează din evul mediu, fiind atestată pentru prima dată ca aparţinând Domeniului Tălmaciului, în 1383, apoi în diploma lui Ladislau al V–lea, la 1453, în registrul de contribuţii al oraşului Sibiu, cu numele de Ober – Schewecch, apoi la 1496, Schäis.
Râul Moașa sau Moașa Sebeșului (de unde vine și denumirea de Valea Moașei) are o lungime de 13 km și este un afluent al râului Sebeș. Punctul de confluență se află nu cu mult înainte de vărsarea Sebeșului în Olt, în apropiere de localitatea Racovița. Cu ape repezi tot timpul anului, Râul Moașa a contribuit încă din vechi timpuri la bunăstarea familiilor din zonă. Cu ajutorul joagărelor antrenate de forța apei, se tăiau scânduri și lațuri, care o parte erau folosite pentru propriile gospodării și o parte erau vândute sau date în schimbul altor obiecte, în localitățile vecine. Până la apariția cărămizilor și a țiglelor, casele sebeșenilor erau construite din lemn (brad, fag) iar acoperișul era din șindrilă. Pentru a valorifica la maxim condițiile date de așezarea pe cursul apei, sebeșenii au construit mori de măcinat, teascuri de ceară, pive de postav – în acest fel reușind să prelucreze mai ușor materia primă oferită de natură.
Echipament montan minimal
– rucsac de mici dimensiuni (20-40 de litri pentru drumeţii de o zi) din materiale impermeabile, cu formă ergonomică pentru drumeţii montane;
– bocanci adecvaţi anotimpului în care urc’I pe munte, din materiale impermeabile şi respirabile, peste gleznă, cu talpă dură, uşori;
– geacă/pelerină de ploaie/hanorac cu glugă, din materiale impermeabile şi respirabile, rezistente la intemperii (ploaie, vânt);
– tricouri și bluze din fibre sintetice, confortabile, ce nu rețin umezeala și se usucă repede;
– în anotimpul rece se recomandă purtarea căciulii, a mănuşilor, a parazăpezilor;
– lanternă în orice anotimp, deoarece există posibilitatea întârzierii pe traseu;
– trusă cu medicamente minim necesare, un bidon cu apă, minim de hrană.
Altfel spus, echipamentul trebuie să fie ușor, comod, lejer și călduros.
Reguli de conduită pe munte
– întotdeauna la munte se pleacă doar cu echipament corespunzător;
– mergi doar pe trasee marcate. Este contraindicat să te abați de la traseu, căci pe munte, pericolul de rătăcire este mare;
– niciodată nu urca de unul singur pe munte! Turismul de munte se practică numai în grup;
– porneşte devreme în tură. Lasă-ţi întotdeauna timp de rezervă pentru situaţii neprevăzute;
– aruncă gunoiul într-o pungă pe care o păstrezi în rucsac până la coborârea de pe munte, pe care mai apoi o arunci într-un coș de gunoi ;
– nu deteriora indicatoarele cu marcaje turistice sau alte semne de orientare;
– aprinde focul doar în locuri special amenajate. Supraveghează-l şi stinge-l complet la sfârşit;
– nu scrijeli copacii, nu strivi insectele sau ciupercile, chiar otrăvitoare. Fiecare element din natură are rolul său;
– un grup are un conducător, un grup nu se desparte, iar grupul se adaptează la posibilităţile celui mai puţin pregătit.
– nu pleca pe munte decât într-o stare bună de săntate; nu-ţi supraestima rezistenţa fizică şi psihică.
Informații utile despre Cabana Suru
Cabana Suru se află în Munții Făgăraș pe muchia Moașei, la altitudinea de 1.450m, fiind primul loc de popas în parcurgerea Crestei Făgărașului de la vest la est.
Facilitățiâ
– 30 locuri de cazare în 4 camere;
– sală de mese de 30 de locuri;
– grup sanitar în cabană (duș contra-cost);
– locuri de campare cu chiuvetă & WC afară;
– instrumente muzicale și jocuri de societate;
– pridvor cu vedere panoramică spre Sibiu.
Servicii
– mese (mic dejun, ciorbă, cină);
– buturi alcoolice, răcoritoare, calde & de cabană;
– pachet picnic (lunchbox);
– personal vorbitor de limba engleză germană & spaniolă;
– ture ghidate pe poteci nemarcate.
– pentru grupuri organizate: drumeții tematice, ateliere, foc de tabără, vizită la stână, jocuti interactive & de echipă.
